Nascut la 1811, Alexandru Petriceicu-Hasdeu, inzestrat cu o memorie miraculoasa si condus de catre insusi parintele sau Tadeu, in varsta de zece ani vorbea greceste si latineste.
A intrat foarte tanar la Universitatea din Harcov, unde a urmat cursul de drept, studiind totodata botanica cu atata succes, incat a obtinut prin concurs o medalie de aur pentru o dizertatie " despre viata plantelor "; a trecut apoi la Universitatea din Lemberg in Galitia, de acolo la Universitatea din Munchen in Bavaria, unde se aflau atunci profesorii cei mai ilustri ai Germaniei, Gőrres, Schelling etc.; in fine s-a intors in Rusia, si voind a-si face o cariera mai independenta, s-a apucat de avocatura, in care ajunse la o celebritate atat de mare, incat clientii de pe la capetele cele mai departate ale Rusiei veneau la Chisinau pentru a incredinta procesele lor lui Alexandru Hasdeu.
Publica in diferite timpuri in felurite ziare rusesti dintre 1830-1840 urmatoarele scrieri: 1) idee despre filozofie ca stiinta vietii; 2) Cantece nationale romane cu note istorice; 3) Duca-Voda, o nuvela istorica; 4) Dabija-Voda, idem; 5) Harcu, idem; 6) O judecata in Lardaria de Orhei, o legenda; 7) Moartea cazacului Kunicki in Buceag, idem; 8) Despre Gregori Varsava Scovorada, unicul filozof rusesc national, o dizertatie filozofica; 9) Despre literatii din Basarabia etc.
Afara de acestea, scrise mai multe opere ramase in manuscris, precum: 1) Flora Basarabiei, " romaneste si latineste ", pe care a retinut-o la sine intr-un mod arbitrar Societatea agronomica de la Odessa; 2) " Discursul despre antica glorie a Moldovei ", o scrisoare pentru care autorul a fost foarte mult persecutat de catre guvernul muscalesc, dar care-l face nemuritor in ochii Romanilor, fiind tradusa si publicata de catre Costache Stamati, apoi in " Foia pentru minte si anima ", de aci deosebit la Iasi de catre d. Balica, frantuzeste de catre Colson, etc.; 3) " Faptele cele mai mari ale Romanilor ", expuse intr-o serie de sonete, scrise cu multa eleganta (manuscrisul rusesc autograf se afla la biblioteca Universitatii de la Iasi).
Societatea Academica Romana de la Bucuresti l-a ales membru, dar guvernul muscalesc, persecutandu-l sistematic, nu i-a permis a iesi din Basarabia.
Era un poliglot in toata puterea cuvantului; stiind limbile clasice, germana, franceza, slavona antica, polona, ruseasca, boema, italiana si spaniola.
A fost insurat in doua randuri, avand doi baieti din prima sa casatorie (pe Nicolae, cel mai mic, mort in varsta de 18 ani dupa ce studiase intr-un mod stralucit la Academia de Pictura de la Petersburg, si pe Bogdan) si o fiica, Alecsandrina, din a doua casatorie.
Alexandru Hasdeu a murit in 1872 la mosia sa din Cristinesti. |